Pagina principală |  Articole |  Știri |  Resurse |  Condiții |  Servicii angajatori |  Contact Vineri, 29 martie 2024
 Imobiliare  | Auto  | Turism  | Prieteni  | Bancuri  | Știri  | Culinare  | Coduri poștale  | Financiare  | Meteo  | Calendar  | Contabilitate 

Articole

Femeile au castigat mai mult decat dreptul de a purta pantaloni

Autor: Dana Puscoci

         În urmă cu 50 de ani foarte puține femei își puneau problema de a fi independente financiar, azi sunt foarte puține care nu își pun această problemă.
         Nu este numai o chestiune de ordin material, ci și una de afirmare personală și independență morală. Având acces larg la tot mai multe profesii și domenii de activitate, femeile nu mai sunt doar soții și mame care au ca principală preocupare îngrijirea familiei, ci și foarte buni profesioniști.
          Pot fi politicieni, ambasadori, patroni de firmă, judecători sau directori de bancă, meserii care acum jumătate de veac erau ocupate exclusiv de bărbați. De-a lungul timpului, femeile nu și-au câștigat numai dreptul de a purta pantaloni, și-au câștigat dreptul de a avea o opinie, de a vota, de a candida la funcții politice sau la conducerea statului.
         Acum, când nu mai trăim într-o lume dominată de bărbați, femeile sunt, sau cel puțin ar trebui să fie, egale cu aceștia din punctul de vedere al forței sociale și al capacităților profesionale, dar și al modului în care sunt privite. De aceea, nu trebuie să ne lăsăm intimidate de unele persoane a căror mentalitate nu a cunoscut încă realitatea schimbărilor care s-au petrecut.
          Diferențele dintre sexe încă mai există în unele domenii de activitate. Originea acestor diferențieri se află atât în educația primită cât și în natura însăși. Cercetătorii americani au descoperit unele variații fiziologice la nivelul creierului, între femei și bărbați. Astfel, creierul unui bărbat este cu 10% mai mare decât cel al unei femei. În schimb, femeile au mai multe celule nervoase. Acest lucru face ca femeile să fie mai rapide în transferul de informații de la stimuli la jumătatea stângă a vorbirii și intuiției, până la jumătatea dreaptă, a vederii. Bărbații își folosesc, în general, emisfera stângă a creierului, cea legată de gândirea logică, focalizată, matematică, analitică. Potrivit unor studii actuale, femeile sunt foarte bune în ambele zone de cunoștințe, atât din emisfera dreaptă cât și din cea stângă.
         Este evident însă că încă sunt prea puține femei care ocupă poziții importante în cadrul unei companii; proporția fiind de trei bărbați la o singură femeie. Totuși, astăzi o femeie puternică, de carieră, care în același timp este împlinită și pe plan personal nu mai este doar un vis.
         
          Despre un vis devenit realitate ne-a vorbit Cristina Horia, directoarea executivă a Fundației Sensiblu.
         
         Am fost un om norocos, fac ceea ce mi-am dorit
         
          Cum ai ajuns să lucrezi la fundația Sensiblu?
          M-am angajat în 2002, pe poziția de asistent social, aceasta fiind pregătirea mea de bază. Am lucrat trei luni pe această poziție, după care a apărut oportunitatea de a avansa. Astfel, am ocupat poziția de director executiv, funcție pe care o dețin din anul 2002.
          Este un salt destul de mare de la asistent social la director executiv. Nu a existat o treaptă intermediară?
          Nu, nu avem un post intermediar, în mod normal ar trebui să existe o poziție de coordonator de program dar în atribuțiile funcției de director intră și aceasta, deci practic eu fac munca pentru ambele poziții.
          Cât de mult contează studiile în evoluția carierei? Crezi că dacă nu ai fi avut studii superioare ai fi avut șansa să avansezi?
          Pentru un post de genul acesta, îți trebuie neapărat studii superioare. Nu știu dacă în toate cazurile facultatea are legătură cu ceea ce faci mai departe. La mine s-a legat foarte bine, am fost un om norocos. Am terminat Facultatea de Asistență Socială, mi-am dorit să lucrez în asistență socială, mi-am dorit să lucrez într-un ONG și mi-am dorit să lucrez în violență domestică. În cazul meu, au fost niște circumstanțe norocoase, am avut senzația că cineva acolo sus mă iubește. A fost și foarte multă muncă, pentru că dacă nu aș fi fost atât de determinată și nu mi-aș fi urmărit scopul cu abnegație, probabil că n-aș fi ajuns în poziția aceasta. Ca să fii promovat, trebuie să fii bun în ceea ce faci și să-ți dorești să-ți asumi niște responsabilități. Dacă aș fi avut ezitări, dacă nu aș fi avut și un pic de inițiativă și dacă nu aș fi fost determinată probabil că nu aș fi acceptat această poziție la numai trei luni după angajare și proaspătă absolventă de facultate.
          Nu a fost o responsabilitate prea mare pentru tine? Erai pregătită pentru un astfel de post?
          Pentru poziția de coordonare efectivă nu pot să spun dacă te simți vreodată pregătit in totalitate. Tot timpul apar lucuri noi, situații neprevăzute cărora trebuie să le faci față și trebuie să-ți reactivezi toate resursele interne ca să reușești să duci lucrurile la bun sfârșit. Am simțit o responsabilitate foarte mare nu numai față de finanțatori, ci și față de oamenii pe care îi preluam si de beneficiarii pe care îi asistam.
          Care este programul tău zilnic?
          În general lucrez foarte sistematic și foarte planificat. Am planificări săptămânale și planificări zilnice. Încerc să respect agenda cât de mult pot, în fiecare zi, exceptând situațiile urgente, care îți dau peste cap la un moment dat toată agenda.
          Ce atribuții ai? Care sunt cerințele postului?
          Am responsabilități legate de planificări strategice, de bugete, de tot ceea ce înseamnă coordonare pe resurse umane, de stabilire de salarii, fișe de post, regulamente.
          Pentru acest lucru nu îți trebuie cunștințe economice și de resurse umane?
          La un moment dat, ajungi să ai cunoștințe din toate domeniile. Într-adevăr trebuie să știi, trebuie să studiezi, trebuie să întrebi oamenii care au mai multă experiență decât tine pe chestiuni specifice, cum ar fi cele legate de salarizare. Aici am suportul departamentului de resurse umane. Alte responsabilități sunt legate de identificarea finanțatorilor, de scrierea si de coordonarea scrierii propunerilor de finanțare, coordonarea campaniilor de strângere de fonduri, de tot ceea ce înseamnă reprezentarea Fundației în relațiile cu terții, promovarea fundatiei în mass-media.
          Ai făcut cursuri de perfecționare într-un anumit domeniu sau pur și simplu te-ai bazat pe ajutorul acordat de colegi?
          Și pe ajutorul colegilor și pe ceea ce am învățat singură. Ce se învață la aceste traininguri nu se compară cu ce se întâmplă efectiv la locul de muncă. Când am acceptat această poziție, nu mi-am imaginat niciodată că voi ajunge să fac atât de multe lucruri.
          Îți ajunge timpul pentru a face tot ce îți propui?
          Da, lucrând după o agendă clară, îmi este foarte ușor după încheierea fiecărei activități să-mi bifez și să pot spune «ok, uite asta am făcut». Nu-mi place să las lucrurile pe ultimul moment, nu-mi place să lucrez haotic și atunci nu ajung în criză de timp. Credința mea este că atâta timp căt ești bine organizat și ești focusat pe ceea ce ți-ai propus nu ajungi să intri în criză de timp.
          Ai făcut anumite sacrificii pentru a ajunge unde ești acum? Ți-ai sacrificat timpul liber, familia, prietenii?
          Da, și prieteni și timp liber. Nu știu dacă să-l numesc sacrificiu neapărat, ci mai degrabă un foarte mare consum de energie. Spre exemplu când ești acasă, ești în timpul tău liber, nu ar trebui să te gândești la serviciu, la chestiuni legate de muncă, de echipă, dar nu ai cum.
          Dacă ar fi să-ți schimbi postul, ce ai alege să faci?
         Nu aș vrea să schimb nimic, aș alege același lucru pe care îl fac și acum.
         Dar dacă ar fi să schimbi ceva în ceea ce faci acum, ce ai schimba?
         Să fac mai multe, pur și simplu, pentru a reuși să schimb ceva în viața oamenilor pe care îi ajutăm.
          La ce oră ajungi seara acasă?
          Nu ajung foarte târziu, planificându-mi bine timpul, la șapte sunt acasă. Sunt situații când îmi iau de lucru acasă, deci am ajuns la șapte dar am lucrat până la doisprezece noaptea. Sunt însă zile în care, într-adevăr stau mult la serviciu. Am avut perioade în care am stat și până la două noaptea.
          Ce te motivează cel mai mult în ceea ce faci?
          Că fac ceea ce-mi place! Acest lucru este extrem de important pentru mine. Stiu ca ceea ce fac contează, imi dă sentimentul că schimbă ceva undeva. Coordonând un program special, aceste aspecte mă motivează cel mai mult, faptul că rămâne ceva în urma mea.
          Din câți membri este formată echipa pe care o coordonezi și care este relația dintre tine și restul echipei?
          Sunt zece membri, iar relația este de muncă dar și de prietenie. Sunt genul de persoană care consideră că relația dintre oameni trebuie să fie apropiată și nu să-i privești de pe poziția de șef, «eu sunt șeful, voi sunteți angajații mei și faceți cum vă spun eu». Am căutat întotdeauna să stabilesc o relație apropriată cu oamenii cu care lucrez, să îi cunosc mai bine, să fiu preocupată de problemele lor.
          Ai fost pusă în situația de a concedia pe cineva?
          Da, a fost extrem de neplăcut, dar trebuie să faci și lucruri de genul acesta.
         Au fost momente când ai trecut print-o perioadă dificilă și ai intenționat să renunți?
         Sunt momente când vrei sa le arunci pe toate și să spui ”renunt!”, „dar nu se mai termină odată?”
          Ce faci în astfel de situații?
          Mă retrag, îmi iau un weekend liber, o zi în care încerc să rezolv mai degrabă activități de rutină și nu activități care să necesite mult efort și multă implicare. Este de fapt o încărcare a bateriilor. Mă întâlnesc cu prietenii, mă detașez un pic de problemele de muncă, după care o iau de la capăt.
          Crezi că femeile care dețin poziții de conducere sunt tratate diferit față de bărbații care ocupă aceeași poziție?
          Eu nu am avut niciodată probleme de genul acesta. Cred că este posibil să existe astfel de siuații dar în foarte mică măsură, dar nu aș considera că este definitoriu pentru ce se întâmplă în România referitor la poziția unei femei în raport cu bărbatul.
          Care crezi că este rețeta succesului?
          Cred că cel mai important lucru este să ajungi să faci ceea ce îți place. Atunci te implici trup și suflet și faci lucrurile respective cu pasiune și cu dedicație. Trebuie să te cunoști pe tine, să știi cât de departe poți merge și unde să te oprești. Cred că rețetele diferă de la persoană la persoană. Dacă ar fi să dau o rețetă clasică: să fii ambițios, serios, inteligent. În anumite poziții trebuie să fii strălucitor de-a dreptul, creativ. Totul depinde de pozitia in care te afli si de domeniul in care lucrezi.



Sursa:


Data postării: 17.10.2005
Vizualizări: 7.400

Înapoi la articole



Publicitate pe acest site
Copyright ©2002-2024 Pandora Impex SRL.