Pagina principală |  Articole |  Știri |  Resurse |  Condiții |  Servicii angajatori |  Contact Vineri, 29 martie 2024
 Imobiliare  | Auto  | Turism  | Prieteni  | Bancuri  | Știri  | Culinare  | Coduri poștale  | Financiare  | Meteo  | Calendar  | Contabilitate 

Articole

Consilierea profesională, o necesitate pentru tineri

Autor: Dana Puscoci

         Opțiunea unui tânăr pentru o amunită carieră fără nici un sprijin extern este un proces dificil, adesea asociat cu alegeri greșite, ezitări, abandon, amânare, și toate acestea cu un serios impact asupra viitorului său profesional.
         
         Mulți dintre noi avem cunoștințe sau prieteni care au renunțat la o anumită facultate și au început alta, pe motiv că nu este ceea ce își doresc. Acesta este cazul fericit. Cazul nefericit este atunci când rămâne în acea facultate (la insistențele părinților sau pur și simplu din comoditate) și se pregătește pentru o meserie pe care nu o dorește sau poate chiar o urăște.
         Fiecare ne alegem viitoarea meserie în funcție de anumite criterii. Astfel sunt mai multe tipuri de alegeri:
         - social orientate: prestigiu, succes, poziție
         - altruiste: sprijinirea familiei, a categoriiilor defavorizate
         - egoiste: confortul personal, câștigul material, muncă ușoară și fără responsabilități
         - frustrante: alegerea unui traseu profesional opus dorinței celor cu care intrăm în conflict
         - conformiste: acceptarea soluției găsite de altcineva și plierea aspirațiilor în nacest sens
         - narcisiste: motivate prin plăcerea în sine, riscul pe care îl implică, satisfacția furnizată.
         Cum în România cele mai multe școli nu au consilieri profesionali, consilierea tinerilor cu privire la carieră revine familiei.
         Ponderea influenței părinților asupra copiilor în alegerea unei cariere este, de multe ori, decisivă. Modelele comportamentale ce țin de muncă și sunt vehiculate în familie ( de apreciere sau, dimpotrivă, de depreciere a anumitor profesii) vor fi preluate și de copii, contribuind treptat la conturarea alegerilor. Din motive lesne de înțeles, mulți părinți își supraapreciază copii ( lucru dealtfel bun până la un anumit punct) și le impun trasee educaționale și filiere profesionale la care aceștia nu aderă cu convingere sau pentru realizarea cărora vor face față cu greu, în mod penibil, cu eșecuri repetate sau rezultate mediocre, fapt ce se va răsfrânge și asupra satisfacției sau reușitei lor în muncă.
         Părinții transferă adesea copiilor nemulțumirile lor profesinale, stereotipurile cu privire la muncă (grea, bănoasă, sigură, de prestigiu, etc) sau propriile aspirații nerealizate, faptul având efecte nefavorabile în alegerea și realizarea carierei acestora. Ponderea în care copii țin seama de dorința părinților cu privire la filiera școlară de urmat și profesia viitoare scade pe măsură ce aceștia sunt incluși în niveluri mai înalte de școlarizare (liceu, facultate). Toți cei abia ieșiți de pe băncile liceului și-au pus, la un moment dat întrebări cu privire la care profesie ar fi cea mai potrivită pentru ei. În general, „criteriile” pe care le au în vedere părinții în influențarea alegerii școlar-profesionale a copiilor se referă la:
         - siguranța și viitorul profesiei pe piața forței de muncă
         - durata studiilor pentru a atinge un astfel de obiectiv (timp în care tânărul este dependent material de familie)
         - costurile financiare (taxe ale educației)
         - avantajele materiale neașteptate
         - poziția socială conferită de profesiei
         - potențialele riscuri ale muncii
          Categoriile de argumente folosite de familie sunt, cel mai adesea, diferite de cele ale specialiștilor în consilierea și orientarea profesională, acestea fiind de natură economică, afectivă, de conservare a tradițiilor, de poziție socială.
         Iată ce sfaturi le dă Mihai Jigău, autorul cărții „Consilierea Carierei”, părinților în vederea consilierii tinerilor:
         - tânărul trebuie tratat cu seriozitate și respect, ascultat și încurajat să-și asume responsabilități;
         - părinții trebuie să se asigure că vor să-l sprijine în a lua o decizie bună și nu să-și impună punctul de vedere sau profesia lor ca model, pentru a-și compensa propriile nereușite sau pentru a-și realiza propriile aspirații;
         - să stea de vorbă cu copii pe tema carierei, să le asculte cu răbdare temerile, ezitările, punctul de vedere;
         - să stea de vorbă cu profesorii;
         - să se informeze, împreună cu copii, despre ofertele de educare/angajare;
         - să le pună la dispoziție și să-i încurajeze să citească ziare și reviste de specialitate pe piața muncii, care conțin anunțuri de angajare și prezentări de companii;
         - să le atragă atenția supra conținutului unui anumit anunț care nu este serios (cum ar fi cele care conțin promisiuni exagerate și aluzii transparente la alte activități sau obligații);
         - la început, lista opțiunilor profesionale ale tinerilor este mai largă; ei trebuie ajutați treptat să-și contureze interesele cu privire la carieră, prin luarea în considerare a tot mai multe criterii, condiții sau restricții impuse de ralitate și astfel, să se focalizeze pe un număr mai mic de alternative;
         - nu trebuie inoculate, în mintea tinerilor, idei preconcepute și stereotipuri cu privire la anumite profesii;
         - tinerii trebuie preveniți că este o realitate a pieței muncii schimbarea profesiei, a locului de muncă, concedierea și șomajul, învătarea continuă sau reorientarea profesională;
         - pentru că unii tineri au tendința de a se limita la niveluri de studii mai reduse sau părăsesc un anumit tip de educație înainte de încheierea oficială a duratei acestuia și fără a se înscrie la o altă formă de educație, ei trebuie avertizați asupra faptului că gama ofertei de locuri de muncă și salarizarea sunt în legătură directă cu nivelul de studii finalizate;
         - este extrem de utilă cultivarea permanentă a încrederii în sine, în forțele proprii, în capacitatea de a realiza ceva, fără a exagera și fără a valoriza la modul absolut;
         - tinerii trebuie ajutați să nu se descurajeze dacă, după ce au mers la mai mulți angajatori, și după luni de cătare, nu și-au găsit încă un loc de muncă. Cautarea unui loc de muncă poate fi foarte frustrantă, de aceea se recomandă apelarea la ajutorul unor specialiști în recrutare;
         - tinerii nu trebuie împiedicați, ci dimpotrivă, să se angajeze pentru o lună sau două pe perioada verii;
         - tinerii trebuie informați asupra drepturilor ce le revin odată angajați, salarii, carte de muncă, concedii de odihnă și medicale, asigurări, protecția muncii.
         În majoritatea siuațiilor, familia este reperul major în conturarea opțiunilor pentru o anumită carieră a tinerilor.
         
         Disciplinele școlare și profesia
         
         Există o stânsă legătură între disciplinele școlare și profesia pe care un tânăr o urmează. Spre exemplu, dacă un elev are rezultate bune la:
         - limba română/limbi străine, acesta ar putea deveni: profesor de limba română sau de limbi străine, cercetător în lingvistică, bibliotecar, lucrător în publicitate, învățător, educator, ghid, translator, actor, diplomat, jurnalist, critic de artă, corector, editor etc.
         - matematică: profesor de matematică, economist-contabil, informatician-programator, inginer în diferite domenii, funcționar bancar, tehnician în construcții, agent comercial, arhitect, pilot, statician, astronom.
         - fizică, chimie, bilogie: profesor sau cercetător în unul din aceste domenii, fizician, chimist, biolog, biochimist, biofizician, tehnician agricol, inginer, farmacist, medic, stomatolog, agronom, geolog, horticultor, cosmetician.
         - istorie: profesor sau cercetător în acest domeniu, ghid turistic, muzeograf, arheolog, diplomat, scriitor.
         - informatică: profesor, contabil, informatician-programator, astronom, statician, cartograf, economist, inginer, lucrător în domeniul finaciar-bancar, specialist în telecomunicații, arhitect, controlor de trafic aerian.
         - educație fizică: profesor de sport, antrenor, fizioterapeut, ofițer în armată, polițist, pompier, comentator sportiv, atlet, fotbalist etc.
         Acestă modalitate de punere în relație a materiilor școlare cu ulterioarele dezvoltări profesionale este posibilă în măsura în care tânărul alege să continue pe domeniul ales. Desigur, rezultatele bune la aceste domenii nu pot împiedica un elev să aleagă un alt domeniu profesional. Performanțele școlare bune la anumite materii duc, cu o posibilitate mai mare, către anumite profesii și facilitează realizările în carieră sau, altfel spus, exercitarea unor profesii presupune anumite aptitudini.



Sursa:


Data postării: 10.10.2005
Vizualizări: 13.274

Înapoi la articole



Publicitate pe acest site
Copyright ©2002-2024 Pandora Impex SRL.