În perioada 1991-2004, România a beneficiat de 4,5 miliarde de euro sub formă de asistenţă financiară nerambursabilă. Finanţarea este acordată prin intermediul a trei programe europene: Phare, Ispa şi Sapard.
         
         
         Prin programul Phare ţara noastră primeşte anual 260 de milioane de euro, aceştia fiind destinaţi consolidării dezvoltării instituţionale, sprijinirii proiectelor de infrastructură şi promovării coeziunii economice şi sociale. Programul Sapard (în valoare de 150 de milioane de euro anual) urmăreşte reforma structurală în sectoarele agricole şi zonele rurale, în timp ce programul ISPA (240-270 de milioane de euro anual) are în vedere dezvoltarea domeniilor aferente mediului înconjurător şi transportului. La nivelul celor trei programe menţionate mai sus, România ocupă locul doi, după Polonia, în ierarhia ţărilor care beneficiază de finanţare.
         Una dintre principalele componente ale Phare este subprogramul Coeziune Economică şi Socială (CES).
         Până în prezent, au fost finanţate prin Phare CES peste 2.200 de proiecte, în valoare totală de aproximativ 400 de milioane de euro. Proiectele sunt variate, de la infrastructură de afaceri, de transport şi turism, la servicii sociale, de la cursuri de instruire pentru şomeri şi angajaţi, la sprijin pentru întreprinderile mici şi mijlocii şi reabilitarea unor clădiri şi şcoli. Programul Phare CES a început în anul 1998, iar fondurile alocate erau atunci de 100 de milioane de euro. Aceasta sumă a crescut anual, ajungând în 2004, la valoarea de 212 milioane de euro. Suma totală a programului reprezintă o combinaţie de fonduri provenind din partea Uniunii şi a Guvernului român (care asigură cel puţin 33% din valoarea finanţării Phare). În 2002 şi 2003 valoarea totală a finanţării nerambursabile acordate prin subprogramul Phare CES a crescut prin acordarea de fonduri de Instituţii Financiare Internaţionale (IFI).
         La sfârşitul implementării Phare 2006, ultimul de acest tip pentru România, investiţiile europene prin Phare CES vor atinge un miliard de euro. Programul Phare CES este, totodată, cea mai concretă modalitate de pregătire pentru fondurile structurale şi de coeziune, cu mult mai mari, la care România va avea acces după aderare.
         
         Scopul Phare CES: creşterea potenţialului economic
         
         Scopul programului Phare CES este sprijinirea Guvernului României în implementarea unei politici integrate multi-anuale pentru dezvoltare regională prin investiţii în sectoarele prioritare. Acesta are ca obiectiv principal creşterea potenţialului economic şi social al regiunilor ţării, potrivit prevederilor Planului Naţional de Dezvoltare (PND) şi în strânsă corelaţie cu politicile şi practicile statelor membre ale Uniunii Europene.
         Criteriile de eligibilitate pentru schemele de finanţare nerambursabilă din subprogramul CES se referă la:
         - eligibilitatea solicitanţilor sau beneficiarilor
         Aceştia sunt definiţi în Ghidul Solicitantului corespunzător diferitelor scheme de
         finanţare nerambursabile şi pot fi organizaţii neguvernamentale, societăţi
         comerciale non profit sau orientate spre obţinere de profit, autorităţi publice locale
         (consilii locale/primării, consilii judeţene), Camere de Comerţ, asociaţii patronale,
         sindicate, instituţii de cercetare.
         - eligibilitatea activităţilor descrise în proiect
         Activităţile înscrise în proiect trebuie să coincidă cu cele descrise în Ghidul
         Solicitantului pentru fiecare schemă de finanţare. Ele pot fi activităţi de instruire a
         personalului, activităţi de investiţii (în infrastructură, utilaje, clădiri, etc), activităţi
         de publicitate a proiectului, etc .
         - eligibilitatea costurilor
         Tipurile de costuri care pot fi luate în considerare în stabilirea sumei reprezentând
         finanţarea nerambursabilă, trebuie să fie cele descrise în Ghidul Solicitantului
         conform liniei de finanţare lansată.
         Autorităţile naţionale responsabile de implementarea Phare CES în România sunt
         Ministerul Integrării Europene (MIE) - Agenţie de Implementare (Autoritate
         Contractantă şi Agenţie de Plată) la nivel central, Agenţiile pentru Dezvoltare Regională (ADR) - se ocupă de implementarea tehnică a proiectelor.
         Potrivit ambasadorul Marii Britanii la Bucureşti, Quinton Quayle, prezent la campania de informare pentru programul Phare CES din 6 noiembrie, după 1 ianuarie 2007, alocaţiile comunitare vor fi sub forma fondurilor structurale, iar sumele vor fi de patru ori mai mari decât cele acordate prin Phare, România urmând să primească în perioada 2007 - 2009, aproximativ 11 milioane de euro.
         În cadrul schemei de „Dezvoltare a Resurselor Umane” - Phare 2002, compania Avalon Media, în colaborare cu Institutul IRECSON, este una dintre câştigătoarele licitaţiei de proiecte. Astfel, proiectul Avalon Media de formare profesională este în prezent în plină desfăşurare în cadrul unei companii din Târgovişte.
         Acesta urmăreşte creşterea abilităţilor angajaţilor din întreprinderea unde se desfăşoară şi facilitarea accesului acestora pe piaţa forţei de muncă.
         
         
         Interviu cu Răzvan Costache, coordonator al proiectului Phare CES 2002 de „Dezvoltare a Resurselor Umane”
         
         Răspunsul participanţilor la programul iniţiat de noi a fost foarte bun
         
         Compania Avalon este iniţiatoarea proiectului Phare 2002 de formare profesională care se desfăşoară în prezent la Târgovişte. De unde această idee şi de ce aţi ales Târgovişte ca oraş beneficiar al programului?
         Compania nostră furnizează servicii de traducere, interpretariat, dar şi lingvistice, cursuri de limbi străine, deci formare profesională foarte specializată şi am încercat chiar din anul 2002 să obţinem fonduri pentru derularea unui astfel de proiect, prin programul Phare 2000. La vremea respectivă nu am găsit un partener beneficiar, adică o organizaţie care să aibă nevoie de formare profesională a angajaţilor şi cu care să punem cap la cap această idee şi să facem un proiect pentru a solicita fonduri nerambursabile într-o anumită măsură.
         Pe programul Phare 2000 erau 60% fonduri nerambursabile şi 40% contribuţia celui care implementează programul sau a beneficiarului. Pe Phare 2002 au fost 80% fonduri nerambursabile şi 20% contribuţia noastră.
         De unde ideea? Din necesitatea unor astfel de cursuri, din capacitatea noastră de a le putea furniza, bineînţeles că nu singuri. Pentru alte cursuri specializate am apelat la un partener furnizor de cursuri şi anume Institutul IRECSON.
         Care este rolul Institutului IRECSON în acest proiect?
         Ca şi partener al nostru, furnizează cursuri specializate de standarde în contabilitate, managemenul resurselor de orice fel etc. Noi furnizăm cursuri de limba engleză (pentru afaceri, financiară) şi cursuri de informatică.
         Când a fost demarat proiectul şi în ce stadiu se află în prezent?
         Cererea am depus-o în iunie 2004, procesul de selecţie a durat până la sârşitul lunii septembrie, am fost anunţaţi ca fiind câştigători în luna octombrie, iar proiectul propriu zis a început în 26 noiembrie 2004. Durata este de 12 luni, urmând ca în mai puţin de 20 de zile să se încheie.
         Care este suma exactă ce a provenit din fonduri Phare?
         Valoarea totală iniţială a proiectului, aşa cum l-am propus noi, a fost de 64 de mii de euro, care includea contribuţia noastră de 20%, dar la analiza Agenţiei de Dezvoltare Regională şi a Ministerului Integrării ni s-au tăiat o parte din fonduri, circa 6.000 de euro. Astfel că programul implementat a fost de 58 de mii de euro, din care 13.500 de euro a reprezentat contribuţia noastră proprie. Am primit banii într-o singură tranşă, 80% din suma nerambursabilă, care reprezintă contribuţia Uniunii Europene şi a Guvernului României. Proporţiile nu le ştiu exact, probabil că 25% a fost contribuţia Guvernului.
         
         Cursanţii vor primi un certificat de prezenţă
         
         Beneficiarii cursurilor vor obţine o diplomă după terminarea acestora?
         Toţi participanţii la programul de instruire vor obţine un certificat de prezenţă la cursuri, ce va descrie conţinutul, durata, tipul proiectului.
         În ce fel le va folosi pe viitor acest curs?
         Le va folosi exclusiv la locul de muncă, pentru că tot programul a fost adaptat nevoilor acestei organizaţii.
         Despre ce organizaţie vorbim? Cine este beneficiarul programului?
         Este vorba despre Erdemir România SRL din Târgovişte, o fostă secţie a Combinatului de oţeluri speciale privatizată în urmă cu aproximativ 10 ani. În prezent aparţine unui investitor turc.
         Cum s-a realizat identificarea beneficiarului?
         Identificarea a fost sarcina noastră. Ideea iniţială de a solicita aceste fonduri a fost a noastră, apoi am identificat şi beneficiarul care, printr-un concurs de împrejurări a fost Erdemir Romînia SRL, o organizaţie mare, de peste 700 de angajaţi. Am făcut o selecţie uriaşă, fiind alese peste 200 de persoane pentru a participa la curs.
         Cifra iniţială de participare era mai redusă nu?
         Noi am selectat 200 de persoane care au partcipat la curs, dacă este să ne gândim la condiţiile proiectului în sine, numărul iniţial de participanţi era de 76. Ulterior am constatat că se poate suplimenta acest număr, astfel încât, în limitele financiare ale proiectului, au participat mult mai mulţi angajaţi, din toate secţiile combinatului.
         În ce domenii de activitate lucrează cei care urmează cursurile?
         Sunt din toate domeniile, de la muncitori cu o minimă calificare, până la departamentul administrativ, resurse umane.
         Care este cea mai înaltă funcţie deţinută de o persoană care participă la aceste cursuri?
         Directorul de resurse umane şi tot cam la acelaşi nivel, numai că din alt departament, directorul tehnic.
         Care sunt toate cursurile pe care le desfăşuraţi acolo?
         Cursuri de formare resurse umane, management financiar, standarde internaţionale de contabilitate, vânzări, marketing, cursuri de limba engleză specializată (pentru afaceri, comercială dar şi de engleză generală, cursuri de informatică, de dezvoltare a aptitudinilor în lucrul cu diferite programe de calculator.
         Care este părerea participanţilor, până acum, referitoare la cursuri?
         Prezenţa la cursuri a fost foarte bună şi chiar ne-au mărturisit că au putut folosi anumite informaţii şi cunoştinţe dobândite. Deci răspunsul faţă de acest program iniţiat de noi a fost foarte bun.
         Care sunt obiectivele programului?
         Cel de formare profesională, de administrare a proiectului pe care ni l-am propus în urmă cu aproximativ un an.
         Se mai pot accesa fonduri Phare pentru acelaşi gen de proiecte şi dacă da, intenţionaţi să reluaţi programul şi, eventual, să-l extindeţi către alte companii?
         Există Phare 2003, o linie de finanţare lansată pentru două direcţii, pentru şomeri şi pentru formare profesională la locul de muncă, dar condiţiile sunt mult mai restrictive, fondurile fiind mult mai mici, cam a opta parte din fondurile pe Phare 2002. Sunt aproximativ două milioane de euro, faţă de 16 milioane cât au fost pentru Phare 2002.
         Dar dacă pe viitor vor mai putea fi accesate astfel de fonduri, intenţionaţi să mai derulaţi programe de acest gen?
         Ca sa fiu sincer, trebuie să mă gândesc de două ori şi probabil că răspunsul va fi nu, pentru că faţă de ce ne-am propus noi şi de ce am estimat ca efort, ca resurse alocate (resurse umane, resurse financiare proprii - 20% din proiect ne aparţine), ne-a depăşit estimările. Nu vreau să spun că nu s-a îndeplinit programul sau că a fost imposibil. Am reuşit să-l ducem la bun sfârşit, dar efortul a fost mare.

Sursa:


Data postării: 14.11.2005
Vizualizări: 16.123