Pagina principală |  Articole |  Știri |  Resurse |  Condiții |  Servicii angajatori |  Contact Duminică, 25 iunie 2017
 Imobiliare  | Auto  | Turism  | Prieteni  | Bancuri  | Știri  | Culinare  | Coduri poștale  | Financiare  | Meteo  | Calendar  | Contabilitate 

Articole

Respectul - un factor decisiv pentru alegerea unui loc de munca

Autor: Dana Visoianu

         Toti specialistii care lucreaza in resurse umane par sa fi ajuns la un acord: respectul devine tot mai important, daca nu cel mai important, in asteptarile pe care le are un angajat fata de organizatia in care lucreaza. Toti lucram, ca angajati sau pe cont propriu, si toti ne dorim sa fim respectati de cei din jur, mai cu seama de superiorii nostri. Dar este respectul pe care acestia ni-l ofera cel mai important lucru pentru noi ? Se pare ca da.
         
         Dupa multi ani anumite tensiuni intre angajati si patroni (unii dintre ei au inceput impreuna si nu au avut succes decat in parte) s-au netezit: angajatii nu-si mai doresc aceeasi casa ca fostii lor colegi de liceu care au reusit, dar vor sa fie respectati. Incep sa inteleaga ca nu pot avea aceleasi salarii toti, ca veniturile lor nu pot fi egale cu ale muncitorilor din occident, chiar daca firma e multinationala, dar vor, in schimbul intelegerii lor si a unei munci de calitate, sa fie respectati. (Economistii ar replica acum ca ramane inca nerezolvata problema productivitatii. Le voi raspunde printr-o intrebare: „Cat din responsabilitatea unei productivitati inalte apartine angajatului ?”)
         
         Romanii sunt saraci. Tranzitia le-a luat siguranta locului de munca, a unui sistem sanitar la care aveau, cat de cat, acces a slabit sistemul educational caruia ei ii transferasera responsabilitatea educatiei copiilor. Multi dintre ei stiu ca nu pot avea salarii mai mari decat o data cu tara ... Ca nu sunt posibile decat ajustari treptate, in nici un caz potrivit unei masuri decente a nevoilor lor.
         
         Suntem saraci. Dar vrem sa fim respectati. Este acesta un semn de orgoliu nejustificat? Sistemele de conducere ale organizatiilor din Romania considera ca cel mai potrivit stil de a lucra cu angajatii este cel autoritar: prin forta, dispozitie discretionara si sanctiuni. De multe ori sefii nici nu-si dau seama ca sunt lipsiti de respect fata de angajati. De la mici ironii si refuzuri de comunicare pana la critica in public, umilire, delegare de sarcini nepotrivite cu nivelul de calificare, toata paleta unei lipse de respect se manifesta fara ca ei sa recunoasca ca nu-si trateaza bine subordonatii. In fond, nu le-au vorbit urat, le-au dat de munca si nu le-au taiat din salariu ...
         
         Una dintre dimensiunile investigate in mod obligatoriu intr-o analiza de resurse umane este cea a sistemului de „Recompense si sanctiuni”. Deseori clientul doreste eliminarea acestei dimensiuni din analiza, motivand ca nu exista un astfel de sistem. Parerea angajatilor este diametral opusa: ei se simt penalizati si recompensati. Dar mai degraba penalizati. Atunci cand gresesc primesc imediat semnalizarea greselii. Atunci cand fac ceva bine, e normal sa faca ... O data cu senzatia de lipsa de respect, confuzia creste atunci cand penalizarea - fie ea si o mustrare verbala, vine dupa un sir de lucruri bune incheiate cu o greseala: „Pentru sefu’ n-a contat ce am facut toata saptamana, m-a certat pentru greseala de astazi...”. Daca greseala lui mai este si impartita intre mai multi colegi, atunci toate premisele pentru a se simti nedreptatit si nerespectat sunt create.
         
         In replica redata mai sus e un verb care functioneaza ca un bun indicator pentru respect: „a conta”. Oamenii vor sa conteze pentru seful lor, pentru echipa din care fac parte, pentru organizatie: vor sa li se recunoasca calitatea de membri ai unui intreg, calitate de care ei sunt pe deplin constienti. Ei au inteles ca „a le fi bine la un loc de munca” nu inseamna doar: „vin, muncesc, plec, imi iau leafa la sfarsitul lunii”. Nevoia de respect a acestor oameni saraci nu inseamna ca au abandonat competitia cu economia de piata si nu mai vor salarii mari, ci intelegerea faptului ca mediul de lucru e mai important: vor schimba un serviciu pentru aceiasi bani, uneori chiar mai putini, doar pentru a gasi atitudinea de care au nevoie: respectul celor din jur si respectul lor fata de ei insisi.
         
         Cum pot iesi managerii din dilema: sunt sau nu suficient de respectuos cu subordonatii mei ? In primul rand trebuie sa spun ca sunt convinsa ca un manager lipsit de respect pentru subordonatii sai nu este la fel de nerespectuos si cu sefii sai. Toate scolile de afaceri din lume ii invata pe viitorii managerii cum sa-si motiveze subordonatii, respectul aratat fiind unul dintre mijloace. Multe tehnici si multe recomandari. Eu recomand, cu caldura, „exercitiul celuilalt”: sa incerce sa se puna in locul subordonatului sau. Si sa aplice un vechi proverb romanesc: „Ce tie nu-ti place, altuia nu-i face”.



Sursa:


Data postării: 14.11.2005
Vizualizări: 15.436

Înapoi la articole



Publicitate pe acest site
Copyright ©2002-2017 Pandora Impex SRL.