Pagina principală |  Articole |  Știri |  Resurse |  Condiții |  Servicii angajatori |  Contact Joi, 14 decembrie 2017
 Imobiliare  | Auto  | Turism  | Prieteni  | Bancuri  | Știri  | Culinare  | Coduri poștale  | Financiare  | Meteo  | Calendar  | Contabilitate 

Articole

Studentii de azi, somerii de maine

Autor: Dana Puscoci

         In conditiile in care traim intr-un secol al informatiei si tehnologiei, iar tarile din intreaga lume pun tot mai mult accentul pe educatie si pe o buna formare profesionala, sistemul romanesc de invatamant este pe butuci.
         
         
         Ministrul Educatiei, Mircea Miclea a demisionat datorita bugetului mic acordat educatiei anul acesta; profesorii protesteaza si sunt hotarati sa declanseze o greva de mare amploare, fiind sustinuti si de catre elevi si parintii acestora, iar o mare parte a scolilor nu corespund normelor de functionare. Asa arata sistemul romanesc de invatamant la mai putin de doi ani pana la mult asteptata aderare la Uniunea Europeana.
         
         Invatamantul romanesc, subfinantat si necalitativ
         
         Potrivit Raportului asupra starii sistemului national de invatamant pe anul 2005, dat publicitatii in data de 14 octombrie, de catre Ministerul Educatiei si Cercetarii (MEdC), sistemul educational romanesc are trei probleme importante:
         1. Subfinantarea cronica. Media europeana a finantarii educatiei reprezinta 5,22% din PIB (in noile state membre fiind de 5,31% din PIB), in timp ce in Romania este sub 4%. De la infrastructura si dotari materiale, pana la motivarea financiara si formarea personalului, numeroase probleme sunt rezolvate partial sau amanate pentru urmatorul an bugetar.
         2. Calitatea educatiei. Rezultatele la testele internationale arata ca sistemul de invatamant romanesc este la nivel mediu sau sub media OECD (Organizatiei pentru Dezvoltare si Cooperare Economica), rezultatele olimpicilor romani datorandu-se calitatilor lor personale si nu performantelor sistemului.
         3. Descentralizarea sistemului de invatamant preuniversitar. Descentralizarea inceputa ar trebui continuata ferm, printr-o strategie coerenta. Toate deciziile importante, privind personalul si executia bugetara trebuie sa ajunga la nivelul scolii si apoi al consiliului local.
         
         O treime dintre someri sunt proaspeti absolventi
         
         Potrivit Raportului, cea mai mare crestere a ratei de cuprindere din anul scolar 2004/2005 a cunoscut-o invatamantul superior, cu 42,2%. In ceea ce priveste rata somajului insa, aceasta tinde sa afecteze din ce in ce mai multi tineri. Conform Biroului International al Muncii, in 2004, o treime din totalul somerilor erau proaspeti absolventi. Cea mai mare rata a somajului s-a inregistrat in randul absolventilor de scoala primara si a celor care nu au terminat nici o scoala (25,8%) si, surprinzator, in randul absolventilor sistemului universitar (21%). Acest lucru evidentiaza adaptarea inca insuficienta a sistemului de educatie si formare la cerintele pietei fortei de munca. De asemenea, fenomenul somajului la tineri reflecta rezervele multor companii de a angaja forta de munca fara experienta (80% dintre tinerii someri nu au lucrat niciodata). Ratele scazute de angajare ale absolventilor diverselor forme de invatamant superior au repercusiuni atat asupra formarii resurselor umane si a cererii de educatie, dar si aupra motivatiei pentru participarea la invatarea pe parcursul intregii vieti.
         
         
         Cei care viseaza la un loc de munca in spatiul european in viitorul apropiat si nu vor avea studii cel putin medii, vor mai avea de asteptat. Conform estimarilor, din totalul locurilor de munca ce se vor crea in tarile membre ale UE pana in anul 2010, la aproape jumatate nu vor putea sa aiba acces decat cei cu studii superioare, in timp ce la aproximativ 40% dintre locurile de munca vor putea aspira decat cei cu studii la nivel secundar superior.
         
         Absolventii romani, sunt totusi optimisti
         
         
         In ciuda acestor previziuni sumbre, absolventii romani raman optimisti. Potrivit unui studiu comparativ realizat de compania Continental in randul absolventilor de studii superioare romani si germani, romanii sunt mai motivati si mai optimisti in ceea ce priveste viitorul. Iata ce arata unele din rezultatele importante ale „chestionarelor in randul studentilor“ prezentate la Bucuresti. Studentii romani, in ciuda patriotismului, sunt in principiu mobili si atrasi de construirea unei cariere in tarile vestice, in special in SUA. Insa locurile de munca din tarile vecine estice, cum ar fi Rusia sau Ucraina, sunt respinse cu aceeasi vehementa ca si cele din China sau Brazilia. Studentii considera ca beneficiaza de o pregatire preponderent buna comparativ cu cea internationala, insa le lipseste in mare masura experienta practica.
         „Talentele bine instruite reprezinta un capital important pentru firme, iar Europa de Est dispune de un rezervor de talente enorm. In calitate de cel mai mare investitor international in Romania si potential angajator pentru ingineri, oameni de stiinta sau economisti ne intereseaza opiniile noii generatii academice referitoare la probleme importante legate de viitor in ceea ce priveste pregatirea, ocupatia si cariera”, a declarat Thomas Sattelberger, directorul de resurse umane al companiei Continental.
         In ceea ce priveste mobilitatea pentru un loc de munca ulterior, romanii au preferinte bine conturate: 61% din absolventii chestionati au bifat pentru optiunea SUA ca „sigur” sau „mai degraba da”, doar 17,8% au bifat „mai degraba nu“, respectiv „cu siguranta nu“. Pentru Germania s-ar decide 50,6% „sigur” sau „mai degraba da”, 29,6% au bifat „mai degraba nu“, respectiv „cu siguranta nu“.
         
         
         Pe de alta parte se releva o respingere clara (80,8%) a unui loc de munca in Rusia sau in Ucraina, China (78,9%) sau Brazilia (53,8%).
         Motivele invocate de studenti pentru aceasta atitudine sunt distanta mare fata de casa, necunoasterea limbilor din tara respectiva si diferentele culturale. La aceasta rubrica, colegii lor nemti au dat raspunsuri similare. In schimb, daca romanii ar accepta doar in proportie de 17,5% „slujba ideala” in China la firma dorita, iar 56,2% ar refuza oferta, aproape jumatate din colegii lor germani, absolventi de facultate, 45,7% ar accepta in aceste conditii o slujba in China.
         „Pozitia sceptica sau de respingere fata de un post in strainatate are un impact negativ asupra planificarii carierei in cadrul unei firme care activeaza la nivel international”, spune Sattelberger.
         Un sfert din studentii romani chestionati doresc sa lucreze la o companie multinationala mare, insa unui numar la fel de mare de romani le este indiferenta marimea companiei multinationale.
         73,5% din cei chestionati sunt „foarte increzatori” sau „mai degraba increzatori” in ceea ce priveste sansele lor in cariera. Doar 4,4% sunt „putin increzatori“ sau „deloc increzatori”. In cazul absolventilor germani 63,1% sunt mai putin optimisti. O diferenta si mai frapanta s-a constatat in randul femeilor. 69,9% din studentele romance estimeaza sansele lor in cariera ca fiind pozitive, comparativ cu 53,8% dintre nemtoaice.
         17,4% din studentii romani chestionati ar renunta la intemeierea unei familii pentru cariera, 59,9% nu ar renunta in nici un caz. In cazul barbatilor raportul este de 20,5% (in Romania) fata de 56,7% (in Germania), iar in cazul femeilor raportul este de 15% fata de 62,5 %. 22,6% nu au nici o parere in acest sens. Cam aceeasi atitudine o au si absolventi de facultate nemti.
         In ceea ce priveste renuntarea la cariera in favoarea familiei, 59,9% dintre studentii romani, nu pun cariera in fata familiei, in special femeile (62,5%) comparativ cu 56,7% barbatii. 22,6% nu si-au format o parere inca - acest procentaj este aproape identic intre barbati si femei.
         
         Studentii romani stau prost cu practica
         
         Potrivit sondajului, numai 1,7% dintre studentii romani au studiat sau au participat la o practica in strainatate, doar 1,4% invatand un semestru in afara tarii, iar 43% dintre acestia nu au putut acumula nici in tara experienta practica.
         „Trebuie schimbat ceva in acest sens, altfel - cu toata increderea - pe termen lung, absolventii nu pot fi competitivi pe plan international in ceea ce priveste locurile de munca interesante si atractive”, a mai precizat Thomas Sattelberger.
         Intrebarile s-au referit de asemenea si la calitatea studiului. Astfel, 43,7% dintre romani apreciaza calitatea pregatirii ca fiind mai buna decat in tarile vecine, dar nu la nivel international. 18,1% o apreciaza ca fiind peste standardul international. 39,1% sunt de parere ca au un avantaj semnificativ in comparatie cu absolventii de facultate din vest datorita calitatii pregatirii din Romania. Ca bile negre sunt considerate in principal lipsa de experienta (23,6%), respectiv posibilitatile de angajare (17,1%) si perspectiva economica (13,6%), cat si o imagine proasta a Romaniei (9,9%).
         Diferenta intre durata studiilor intre cele doua tari este vizibila - romanii studiaza in medie 7,9 semestre comparativ cu colegii lor care termina facultatea dupa 9,2 semestre. Doar 0,4% dintre romani au studiat mai mult de zece semestre, in Germania cifra ridicandu-se la 27,8%.
         O alta tema abordata de primul chestionar reprezentativ pentru studentii romani este durabilitatea cunostintelor lor sub aspectul invatarii pe tot parcursul vietii. Aici se remarca din nou diferente semnificative ale estimarii studentilor germani comparativ cu a celor romani. Daca 43% dintre romani au bifat „cunostinte acumulate pe termen lung“, doar 12% dintre studentii germani sunt de aceeasi parere. 29% dintre romani cred ca au acumulat cunostinte depasite sau care au o durabilitate de maxim trei ani comparativ cu 51% din randul studentilor germani. In acest context apare diferenta de evaluare a eforturilor de perfectionare in domeniul muncii: 82% din absolventii de facultate germani considera necesar ca timpul alocat perfectionarii sa fie mai mare de 10 procente din timpul lor de lucru, comparativ cu doar 60% dintre studentii romani care agreeaza aceasta idee.
         Studiul a fost realizat pe un esantion de 998 de absolventi (60% femei si 40% barbati) din sase orase ale tarii.



Sursa:


Data postării: 31.10.2005
Vizualizări: 7.123

Înapoi la articole



Publicitate pe acest site
Copyright ©2002-2017 Pandora Impex SRL.